Crioconservarea

Crioconservarea spermatozoizilor şi embrionilor reprezintă o metodă de perspectivă în domeniul reproducerii asistate şi se aplică pe scară largă în etapa contemporană. Esenţa acestei tehnici constă în faptul că celulele congelate (prezervate) într-un mod anumit sunt păstrate un timp îndelungat în azot lichid la temperatura de -1960C şi, dacă sunt dezgheţate printr-o procedură corect îndeplinită, în marea majoritate a cazurilor îşi păstrează capacitatea lor vitală. 

Cu alte cuvinte, dacă în timpul unui ciclu de FIV de la un cuplu au fost recoltaţi mai mulţi embrioni de calitate înaltă decât este nevoie pentru transferul embrionar, acest „surplus” poate fi păstrat pentru repetarea, în caz de necesitate, a procedurilor de fertilizare. În asemenea cazuri nu mai e nevoie ca femeia să fie supusă încă o dată procesului de stimulare, ceea ce reduce substanţial preţul tratamentului, iar pregătirea este în temei una endometrică. Celulele crioconservate pot fi păstrate un timp foarte îndelungat, ceea ce oferă posibilitatea planificării sarcinii.

Pentru pacientele cu sindromul hiperstimulării pronunţat, când transferul de embrioni în ciclul curent este imposibil, crioconservarea oferă şansa unei sarcini în ciclul următor fără pericol pentru sănătatea viitoarei mame. 

La fel, uneori pot să apară situaţii neprevăzute (probleme de sănătate pentru femeia însăşi, ca, de exemplu, accidentări, procese inflamatorii acute sau circumstanţe familiale), în care transferul de embrioni în ciclul respectiv devine imposibil. În asemenea cazuri crioconservarea este cea mai reuşită ieşire din situaţie.

Ciroconservarea celulelor sexuale masculine (spermatozoizilor) este un procedeu relativ simplu, dar destul de eficient, mai ales atunci când soţii se află la mare distanţă unul de altul, iar problema reproducerii devine foarte acută. Desigur, asemenea spermă poate fi folosită în cadrul programelor ISU, FIV sau ICSI, în funcţie de situaţia concretă, de dorinţa femeii, dar şi de calitatea spermei propriu-zise. Totodată, procedeul începe să devină tot mai solicitat de către bărbaţii de vârstă reproductivă care urmează să fie supuşi chimioterapiei. Este o posibilitate unică de a avea un copil genetic propriu indiferent de rezultatele tratamentului patologiei oncologice. Termenul de păstrare a celulelor congelate este nelimitat, de aceea şansa de a deveni tată o au şi bărbaţii care s-au folosit de această procedură la o vârstă adolescentină.