ICSI

ICSI (Intracytoplasmic Sperm Injection – Injectarea intra-citoplasmatică de spermă în ovocitul) este o metodă de fertilizare artificială prin care în celula ovulară se injectează un spermatozoid cu ajutorul unei micropipete. Această metodă a devenit revoluţionară în tratamentul sterilităţii masculine şi a permis multor cupluri să renunţe la sperma donatorilor. 

Pregătirea şi procedurile sunt identice cu cele ale FIV, deosebirea începând abia în boxa cu embrioni. 

Metoda ICSI are următoarele etape:

• Curăţirea fermentativă şi mecanică a ovocitelor de celulele cumulusului (permite stabilirea gradului de maturitate al ovulului, deoarece procedura se aplică doar la celule mature)
• Alegerea celui mai bun spermatozoid (pentru asemenea manipulaţii pot fi folosiţi atât spermatozoizi obţinuţi prin ejaculare, adică în mod tradiţional, cât şi spermatozoizi aspiraţi, recoltaţi prin intervenţie chirurgicală din testicul sau epididim), imobilizarea lui (cu ajutorul unui ac de sticlă coada spermatozoidului este fricţionată pe fundul unui vas Petri)
• Fixarea celulei ovulare şi introducerea (injectarea) în citoplasma ei a spermatozoidului cu ajutorul unor microinstrumente
• Cultivarea, evaluarea fecundaţiei şi a calităţii dezvoltării şi transferului de embrioni sunt aceleaşi, ca şi la FIV

Indicaţii:

• Reducerea însemnată a valorilor spremogramei 
• Lipsa sau calitatea proastă a fecundaţiei prin metoda FIV
• Încercări anterioare nereuşite de FIV 
• Prelucrarea spermatozoizilor obţinuţi prin puncţia testiculului sau epididimului 

Uneori procedura ICSI este neplanificată. De exemplu, un cuplu a parcurs toate etapele pregătitoare pentru FIV, însă în ziua puncţiei foliculilor rezultatele spermogramei soţului sunt mult mai proaste decât cele anterioare. Fecundaţia nu poate fi amânată şi cuplul trebuie să aleagă între ICSI şi folosirea spermei donatorului.