Inducţia ovulaţiei

Inducţia ovulaţiei reprezintă totalitatea metodelor de stimulare ovariană în scopul creşterii şi dezvoltării normale a foliculului din celula ovariană. Condiţia principală a eficienţei acestei metode de tratament constă în permeabilitatea trompelor uterine şi valorile normale ale spermogramei, adică posibilitatea fecundaţiei naturale. La inducţia ovulaţiei medicul prescrie preparate hormonale şi ţine sub control reacția ovarului cu ajutorul monitorizării ultrasonore. O atenţie principală se acordă şi dezvoltării endometriei (mucoasei uterine) pentru a oferi implantării o şansă maximă.

Metoda inducţiei ovulaţiei se aplică în cazul deficitului de fază luteală în ciclul menstrual, tulburărilor în maturizarea celulei ovariene, prelungirii primei faze a ciclului şi maturizării încetinite a celulei ovariene, precum şi în alte cazuri de sterilitate endocrină. Foarte des inducţia ovulaţiei este combinată cu inseminarea intrauterină. 

Eficienţa acestei metode de tratament este de aproximativ 10-20% la un ciclu, dacă nu există alte cauze ale sterilităţii.